Există Dumnezeu? Cum îl pot cunoaște pe Dumnezeu? Iată întebări cu care fiecare ne confruntăm în viața noastră, cel puțin o dată. Acest site dorește să găsească niște răspunsuri la aceste întrebări.

Despre boală… şi moarte – Părintele Porfirie

“Şi dacă trăim, şi dacă murim, ai Domnului suntem” ( Romani 14, 8 )

“Cândva ajunsesem pe patul de moarte. Păţisem o înfricoşătoare hemoragie gastrică datorită cortizonului pe care mi l-au dat la spital, când am făcut operaţia la ochiul pe care, în cele din urmă, l-am pierdut. Atunci locuiam într-o colibioară; încă nu zidisem mânăstirea. Din pricina istovirii, nu ştiam când e noapte şi când e zi. Am ajuns la moarte şi, totuşi, am trăit. Am slăbit mult. Mi s-a tăiat pofta de mâncare. Trei luni de zile am trăit cu trei linguri de lapte pe zi. Am fost salvat de o capră!

Trăiam cu gândul plecării. Am simţit o mare bucurie la gândul că-L voi întâlni pe Domnul. Aveam adânc înlăuntrul meu simţământul prezenţei lui Dumnezeu. Și Dumnezeu a voit atunci să mă întărească şi să mă mângâie cu ceva preabinecuvântat. De fiecare dată când simţeam că-mi iese sufletul, vedeam pe cer o stea care răspândea de jur-împrejur raze preadulci. Era strălucitoare şi foarte dulce. Era foarte frumoasă! Lumina ei avea multă dulceaţă. Era de un albastru deschis, ca diamantul, ca o piatră de mult preţ. De câte ori o vedeam, mă umplea de mângâiere şi de bucurie, căci înlăuntrul acelei stele simţeam că este toată Biserica, Dumnezeu Cel în Treime, Preasfânta Fecioară, îngerii, sfinţii. Aveam simţământul că acolo erau toţi ai mei, sufletele tuturor celor iubiţi ai mei, ale Bătrânilor mei. Credeam că, atunci când voi pleca din această viaţă, voi merge şi eu pe acea stea, nu pentru virtuţile mele, ci pentru iubirea lui Dumnezeu. Voiam să cred că Dumnezeu, Care mă iubeşte, îmi arată acea stea ca să-mi spună: “Te aştept!” [citește mai departe...]

Cuvinte si sfaturi pentru suflet – Parintele Porfirie

“Nu trebuie sa-ti duci lupta crestineasca cu predici si contestatii, ci cu o adevarata iubire ascunsa. Cand contestam, ceilalti reactioneaza. Cand ii iubim sunt miscati si-i castigam. Cand iubim, credem ca noi le oferim ceva celorlalti pe cand, in realitate, intai ne oferim noua insine. Iubirea cere sacrificii. Sa sacrificam cu umilinta ceva de-al nostru, care in realitate este al lui Dumnezeu.”

“Ca sa fii iubit de ceilalti, mai intai trebuie sa-i iubesti tu.”

“Te povatuiesc sa ai mereu dragoste pentru toti. In primul rand dragoste apoi toate celelalte.”

“Trebuie sa iubim cu inima curata si tot astfel trebuie sa ne rugam.”

“Sa te rogi si sa iubesti. Sa-L iubesti pe Dumnezeu si sa-i iubesti si pe semenii tai. Nu vezi cate poate face dragostea lui Hristos? Sa nu te intrebi in sinea ta daca te iubesc ceilalti. Daca-i iubesti tu primul, sa stii ca atunci si ei te vor iubi deopotriva.”

“Nu vreau sa te apropii de Dumnezeu din pricina ca te temi de moarte. Vreau sa te apropii de El cu multa dragoste. Acesta este lucrul cel mai de seama, fiule.” [citește mai departe...]

Este Dumnezeu cu adevărat bun? A creat Dumnezeu iadul?

Fara îndoiala traim într-o epoca a apostaziei prezisa pentru vremurile din urma. În practica, cei mai multi oameni sunt atei, cu toate ca multi cred teoretic. Indiferenta si spiritul acestei lumi predomina pretutindeni.

Care este motivul acestei stari?

Motivul este stingerea dragostei. Dragostea de Dumnezeu nu mai arde în inimile omenesti, si ca o consecinta s-a stins si dragostea dintre noi.

Care este cauza stingerii dragostei de Dumnezeu? Raspunsul clar este pacatul. Pacatul este norul întunecat care nu lasa lumina lui Dumnezeu sa ajunga pâna la ochii nostri. Dar pacatul a existat din totdeauna. Cum am ajuns deci în aceasta stare, în care nu numai Îl ignoram pe Dumnezeu, ci chiar Îl urâm? Atitudinea contemporana a oamenilor fata de Dumnezeu nu este una de ignoranta sau simpla indiferenta. Daca îi cercetam cu atentie pe oameni, constatam ca ignoranta sau indiferenta lor este atinsa de o ura adânca. Dar nimeni nu uraste ce nu exista.

Cred ca astazi oamenii cred în Dumnezeu mai mult decât în orice alta epoca în istorie. Oamenii stiu despre Evanghelie, învatatura Bisericii si despre creatia lui Dumnezeu mai mult decât oricând. Ei au o constiinta profunda a existentei Lui. Ateismul lor nu este cu adevarat necredinta, ci o aversiune fata de Cineva pe care-L cunoastem bine, dar pe care-L urâm din toata inima, asa ca si demonii.

Îl urâm pe Dumnezeu, de aceea Îl ignoram, trecându-L cu vederea ca si cum nu L-am vedea si pretinzând ca suntem atei. De fapt Îl consideram dusmanul nostru. Negatia este razbunarea noastra, ateismul este înversunarea noastra. [citește mai departe...]

Ateii și bunul simț

Întotdeauna am încercat să fiu un om rezonabil, chiar și atunci când, intrând într-o polemică cu cineva, am susținut o părere diferită.

Din păcate se pare că românii NU ȘTIU (sau nu vor) să fie rezonabili. Din păcate se pare că multor români le sunt străine noțiuni elementare de bun simț.

În special în ultima vreme observ că sunt înjurat sau luat peste picior (și nu numai eu, ci și alți comentatori de pe acest site) pentru manifestul meu public al credinței în Dumnezeu.

Nu înțeleg de ce, acei oameni care nu sunt de acord cu această credință, aleg să se comporte în modul în care o fac pe dumnezeuexista.com.

Este ateu sinonim cu impertinent, obtuz, vulgar, sarcastic, needucat? Dacă da, mă bucur așa de mult că sunt creștin!
De ce credința în Dumnezeu deranjează atât de mult? Cu ce v-am greșit, oameni buni fiindcă am ales să credem? Am dat în cap sau am omorât pe cineva?

Strămoșii noștri și-au dat viața pentru Dumnezeu și credință, dovada vie că și acvila desenată pe drapelul țării poartă în cioc o cruce.
O mână de neisprăviți vin, în cel mai josnic mod cu putință, să înjure, să-și bage și să-și scoată în credință și în Dumnezeu.

Să le fie rușine!

PS: Începând de astăzi, comentariile se vor modera. Nu se vor aproba decât acele comentarii scrise pe un ton civilizat, indiferent dacă sunt pro sau contra credinței în Dumnezeu.

De ce se întâmplă lucruri rele?

Cea mai grea întrebare cu privire la răul care există în lume este: „De ce nu previne Dumnezeu răul?” Dacă este cu adevărat bun şi atotputernic, de ce nu face El nimic în acest sens?

Mai întâi, Dumnezeu nu creează răul; El permite ca acesta să aibă loc. Când a făcut lumea, Dumnezeu le-a creat pe toate bune. Dar i-a creat pe oameni cu libertate de alegere. Aceasta implică şi libertatea de a face alegeri corecte sau greşite. De cele mai multe ori, alegerile greşite atrag după ele consecinţe care ne rănesc pe noi, pe alţii sau pe nişte victime nevinovate care nu merită acest lucru. [citește mai departe...]

O controversă inutilă

Comentariu selectat de aici:

“Pai daca Dumnezeu a creat universul El nu poate fi gasit in univers pentru ca este in “afara lui”.

Dumnezeu nu poate fi descoperit in nici un fel de om si de mintea omeneasca pentru ca suntem limitati la cele 5 simturi si la spatiu si timp.

Dumnezeu nu este limitat de acestea pentru ca El le-a creat. Asa ca orice om om, fie el om de stiinta sau nu, care afirma cu certitudine ca NU EXISTA DUMNEZEU, este ori prost ori nebun.

Cel mai onest lucru si corect in acelasi timp ar fi sa spunem ceva de genul: nu stim.nu putem sa stim si nu vom sti niciodata daca in afara universului nostru material,spatio temporal mai exista si alte universuri si nici daca exista sau nu Dumnezeu.

Stephen Hawking sau Richard Dawkin , prin afirmatiile categorice gen Dumnezeu e mort sau Dumnezeu nu exista nu fac decat sa se discrediteze ca oameni de stiinta. Se coboara pur si simplu la nivelul unui om simplu si ignorant care spune ceva de genul: eu cred doar cea ce vad. Nu are importanta cat de renumiti sunt si ca sunt profesori universitari la mari universitati. Poti sa fii mare profesor universitar si sa fii si prost in acelasi timp.

Daca Dumnezeu exista singurul mod in care omul poate cunoaste ceva despre Dumnezeu este doar daca Dumnezeu ni se reveleaza la nivelul nostru de inelegere. Ca in realitatea cu mintea noastra nu vom putea sa intelegem niciodata “dimensiunile lui Dumnezeu”

Există Dumnezeu? Există dovezi în sprijinul existenţei lui Dumnezeu?

Există Dumnezeu? Am găsit foarte interesant faptul că se acordă atât de multă atenţie acestui subiect. Ultimile statistici spun că peste 90% din populaţia lumii de astăzi crede în existenţa lui Dumnezeu sau a unei puteri superioare. Totuşi, discuţia este cumva generată de cei care cred că Dumnezeu există în dorinţa de a demonstra că El există cu adevărat. În ceea ce mă priveşte, cred că discuţia ar trebui să aibă o direcţie cu totul opusă.

În orice caz, existenţa lui Dumnezeu nu poate fi demonstrată sau negată. Chiar Biblia spune că noi trebuie să acceptăm prin credinţă că Dumnezeu există: “Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută” (Evrei 11:6). Dacă ar dori, Dumnezeu ar putea pur şi simplu să apară în faţa întregii lumi pentru a demonstra că El există. Însă dacă ar face acest lucru, nu am mai avea nevoie de credinţă. ” ‘Tomo’ i-a zis Iisus, ‘pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut, şi au crezut” (Ioan 20:29).
[citește mai departe...]

Interviu cu Dumnezeu – Octavian Paler

Un răspuns genial dat de Anne Graham

Fiica marelui evanghelist nonagenar, Billy Graham, Anne Graham, intr-un interviu in emisiunea “Early Show” (Spectacolul matinal), a fost intrebata de Jane Clayson, cu privire la atacurile din 11 septembrie 2001 si i s-a pus o intrebare la care multi ar fi dat raspunsuri nesatisfacatoare: “Cum a putut Bunul Dumnezeu sa lase sa se intimple asa ceva si sa priveasca atat de nepasator aceasta catastrofa de pe pamantul Americii?”

Anne Graham, dupa ce a meditat cateva clipe, a dat un raspuns magistral, a raspuns cu niste replici foarte logice, profunde si inspirate, nepregatite dinainte (se poate vedea pe videoclipul inregistrat). Dansa a precizat foarte calm si explicit,
precizand urmatoarele:

“Si eu mi-am pus deseori aceasta intrebare si mi-am gasit urmatoarele raspunsuri… Cred – nu cred, dar sunt profund convinsa – ca Dumnezeu a fost si ramane adanc intristat de aceasta, la fel ca si noi, numai ca noi, de ani de zile, Îi spunem si chiar Ii poruncim sa iasa din scolile noastre, din guvernul si din vietile noastre, ca ne descurcam si singuri, fara ajutorul Lui . . .
Si, fiind El un adevarat gentleman, cred ca pur si simplu S-a dat, calm, la o parte . . . [citește mai departe...]

Există Dumnezeu?