Dumnezeu există!
Există Dumnezeu? Un blog ce susține existența lui Dumnezeu
Ultimele articole adăugate
Minune in biserica – Crinii uscati de la ic. Maicii Domnului au inflorit – Kulevcha, Ucraina
Impresionant. Dupa ce dati Play, apasati “Urmariti pe YouTube”.
Miracol de Paşte – Icoanele dintr-o biserică ortodoxă din Macedonia au început să strălucească
Părintele Stăniloae – Convorbiri duhovnicești
D-na Maria Ghiorghiu, mărturii despre existența lui Dumnezeu
Incepand de astazi, va voi aduce aici,DOVEZI vii,in privinta existentei lui DUMNEZEU. DUM,NEZEU,exista!!! Eu L-am intalnit acum 11 ani,si de-atunci in fiecare clipa.Dumnezeu este in noi ! Totul este ,ca noi sa-i pregatim in sufletul nostru,loc curat si-n inima noastra sa-i pregatim locas plin de dragoste. Traiesc de 11 ani multe Minuni,aud si vad ceea ce nu este auzit si vazut in mod firesc. Incepand de azi va voi scrie cate putin,din ceea ce eu traiesc,pentru a dovedi EXISTENTA LUI DUMNEZEU,EXISTENTA MAICII DOMNULUI,PURURERA FECIOARA MARIA,EXISTENTA SFINTILOR SI A OSTIRII LUI DUMNEZEU. Cu dragoste si cu multa smerenie., Maria.
—
Asa cum v-am promis,de astazi va voi impartasi cate ceva din ceea ce eu traiesc,pentru a va convinge ca Dumnezeu exista ! Cu ani in urma,cand a fost ca mama mea sa moara intr-un accident,am visat sirul evenimentelor,exact asa cum s-au petrecut cu doar 2 ore inainte; numai ca in 1997 nu existau tel.mobile,iar mama locuia la 300 km distanta de mine. Cand m-au sunat pe fix,fratii mei sa-mi spuna ca a avut loc un accident,eu am continuat discutia telefonica,prin a le spune exact firul evenimentelor,la care ei au ramas muti de uimire si m-au intrebat de unde stiu, [citește mai departe...]
Dumnezeu există
de William Lane Craig (sursă)
Oamenii care ridică din umeri şi spun “Ce importanţă are dacă Dumnezeu există?” arată că încă nu s-au gândit foarte bine la acest lucru. Chiar şi filosofi atei precum Sartre şi Camus –care au meditat profund asupra acestei chestiuni– recunosc că existenţa lui Dumnezeu poate face diferenţa în viaţa unui om.
C.S. Lewis a remarcat odată că Dumnezeu nu e genul de lucru de care să putem fi interesaţi cu moderaţie. Până la urmă, dacă Dumnezeu nu există, nu avem niciun motiv să fim interesaţi de El. Pe de altă parte, dacă Dumnezeu există, atunci această chestiune e de un interes covârşitor, iar principala noastră preocupare ar trebui să fie cum să ne raportăm în mod adecvat la această fiinţă de care depindem în fiecare clipă a existenţei noastre.
Oamenii care ridică din umeri şi spun “Ce importanţă are dacă Dumnezeu există?” arată că încă nu s-au gândit foarte bine la acest lucru. Chiar şi filosofi atei precum Sartre şi Camus –care au meditat profund asupra acestei chestiuni– recunosc că existenţa lui Dumnezeu poate face diferenţa în viaţa unui om. Daţi-mi voie să vă prezint trei motive pentru care existenţa lui Dumnezeu este o chestiune importantă:
1. Dacă Dumnezeu nu există, viaţa nu are niciun scop. Dacă eşti condamnat să mori, până la urmă felul cum trăieşti nu are nicio importanţă. Într-un final, nici măcar nu contează dacă ai existat sau nu. Sigur, viaţa ta ar putea avea un sens relativ prin faptul că i-ai influenţat pe alţii sau că ai schimbat cursul istoriei, dar, în cele din urmă, murim cu toţii şi nu are nicio importanţă cine eşti sau ce faci. Viaţa ta este nesemnificativă. [citește mai departe...]
Despre originea vieții, evoluția și designul inteligent
Dacă nu se afișează subtitrarea, apăsați butonul CC
Despre boală… şi moarte – Părintele Porfirie
“Şi dacă trăim, şi dacă murim, ai Domnului suntem” ( Romani 14, 8 )
“Cândva ajunsesem pe patul de moarte. Păţisem o înfricoşătoare hemoragie gastrică datorită cortizonului pe care mi l-au dat la spital, când am făcut operaţia la ochiul pe care, în cele din urmă, l-am pierdut. Atunci locuiam într-o colibioară; încă nu zidisem mânăstirea. Din pricina istovirii, nu ştiam când e noapte şi când e zi. Am ajuns la moarte şi, totuşi, am trăit. Am slăbit mult. Mi s-a tăiat pofta de mâncare. Trei luni de zile am trăit cu trei linguri de lapte pe zi. Am fost salvat de o capră!
Trăiam cu gândul plecării. Am simţit o mare bucurie la gândul că-L voi întâlni pe Domnul. Aveam adânc înlăuntrul meu simţământul prezenţei lui Dumnezeu. Și Dumnezeu a voit atunci să mă întărească şi să mă mângâie cu ceva preabinecuvântat. De fiecare dată când simţeam că-mi iese sufletul, vedeam pe cer o stea care răspândea de jur-împrejur raze preadulci. Era strălucitoare şi foarte dulce. Era foarte frumoasă! Lumina ei avea multă dulceaţă. Era de un albastru deschis, ca diamantul, ca o piatră de mult preţ. De câte ori o vedeam, mă umplea de mângâiere şi de bucurie, căci înlăuntrul acelei stele simţeam că este toată Biserica, Dumnezeu Cel în Treime, Preasfânta Fecioară, îngerii, sfinţii. Aveam simţământul că acolo erau toţi ai mei, sufletele tuturor celor iubiţi ai mei, ale Bătrânilor mei. Credeam că, atunci când voi pleca din această viaţă, voi merge şi eu pe acea stea, nu pentru virtuţile mele, ci pentru iubirea lui Dumnezeu. Voiam să cred că Dumnezeu, Care mă iubeşte, îmi arată acea stea ca să-mi spună: “Te aştept!” [citește mai departe...]
Cuvinte si sfaturi pentru suflet – Parintele Porfirie
“Nu trebuie sa-ti duci lupta crestineasca cu predici si contestatii, ci cu o adevarata iubire ascunsa. Cand contestam, ceilalti reactioneaza. Cand ii iubim sunt miscati si-i castigam. Cand iubim, credem ca noi le oferim ceva celorlalti pe cand, in realitate, intai ne oferim noua insine. Iubirea cere sacrificii. Sa sacrificam cu umilinta ceva de-al nostru, care in realitate este al lui Dumnezeu.”
“Ca sa fii iubit de ceilalti, mai intai trebuie sa-i iubesti tu.”
“Te povatuiesc sa ai mereu dragoste pentru toti. In primul rand dragoste apoi toate celelalte.”
“Trebuie sa iubim cu inima curata si tot astfel trebuie sa ne rugam.”
“Sa te rogi si sa iubesti. Sa-L iubesti pe Dumnezeu si sa-i iubesti si pe semenii tai. Nu vezi cate poate face dragostea lui Hristos? Sa nu te intrebi in sinea ta daca te iubesc ceilalti. Daca-i iubesti tu primul, sa stii ca atunci si ei te vor iubi deopotriva.”
“Nu vreau sa te apropii de Dumnezeu din pricina ca te temi de moarte. Vreau sa te apropii de El cu multa dragoste. Acesta este lucrul cel mai de seama, fiule.” [citește mai departe...]
Este Dumnezeu cu adevărat bun? A creat Dumnezeu iadul?
Fara îndoiala traim într-o epoca a apostaziei prezisa pentru vremurile din urma. În practica, cei mai multi oameni sunt atei, cu toate ca multi cred teoretic. Indiferenta si spiritul acestei lumi predomina pretutindeni.
Care este motivul acestei stari?
Motivul este stingerea dragostei. Dragostea de Dumnezeu nu mai arde în inimile omenesti, si ca o consecinta s-a stins si dragostea dintre noi.
Care este cauza stingerii dragostei de Dumnezeu? Raspunsul clar este pacatul. Pacatul este norul întunecat care nu lasa lumina lui Dumnezeu sa ajunga pâna la ochii nostri. Dar pacatul a existat din totdeauna. Cum am ajuns deci în aceasta stare, în care nu numai Îl ignoram pe Dumnezeu, ci chiar Îl urâm? Atitudinea contemporana a oamenilor fata de Dumnezeu nu este una de ignoranta sau simpla indiferenta. Daca îi cercetam cu atentie pe oameni, constatam ca ignoranta sau indiferenta lor este atinsa de o ura adânca. Dar nimeni nu uraste ce nu exista.
Cred ca astazi oamenii cred în Dumnezeu mai mult decât în orice alta epoca în istorie. Oamenii stiu despre Evanghelie, învatatura Bisericii si despre creatia lui Dumnezeu mai mult decât oricând. Ei au o constiinta profunda a existentei Lui. Ateismul lor nu este cu adevarat necredinta, ci o aversiune fata de Cineva pe care-L cunoastem bine, dar pe care-L urâm din toata inima, asa ca si demonii.
Îl urâm pe Dumnezeu, de aceea Îl ignoram, trecându-L cu vederea ca si cum nu L-am vedea si pretinzând ca suntem atei. De fapt Îl consideram dusmanul nostru. Negatia este razbunarea noastra, ateismul este înversunarea noastra. [citește mai departe...]
Ateii și bunul simț
Întotdeauna am încercat să fiu un om rezonabil, chiar și atunci când, intrând într-o polemică cu cineva, am susținut o părere diferită.
Din păcate se pare că românii NU ȘTIU (sau nu vor) să fie rezonabili. Din păcate se pare că multor români le sunt străine noțiuni elementare de bun simț.
În special în ultima vreme observ că sunt înjurat sau luat peste picior (și nu numai eu, ci și alți comentatori de pe acest site) pentru manifestul meu public al credinței în Dumnezeu.
Nu înțeleg de ce, acei oameni care nu sunt de acord cu această credință, aleg să se comporte în modul în care o fac pe dumnezeuexista.com.
Este ateu sinonim cu impertinent, obtuz, vulgar, sarcastic, needucat? Dacă da, mă bucur așa de mult că sunt creștin!
De ce credința în Dumnezeu deranjează atât de mult? Cu ce v-am greșit, oameni buni fiindcă am ales să credem? Am dat în cap sau am omorât pe cineva?
Strămoșii noștri și-au dat viața pentru Dumnezeu și credință, dovada vie că și acvila desenată pe drapelul țării poartă în cioc o cruce.
O mână de neisprăviți vin, în cel mai josnic mod cu putință, să înjure, să-și bage și să-și scoată în credință și în Dumnezeu.
Să le fie rușine!
PS: Începând de astăzi, comentariile se vor modera. Nu se vor aproba decât acele comentarii scrise pe un ton civilizat, indiferent dacă sunt pro sau contra credinței în Dumnezeu.